,,Stolu’ lăcustelor poate să vină, hrana de suflet și așa e puțină.” Doru Stănculescu, Circul

Fraților, știu că nu au prea mult haz postările mele din aceste timpuri, dar suntem oameni. Nu cyborgi media. Plăpânda noastră viață nu stă în like-uri și vizualizări. După umila mea părere stă în a fi noi. Noi înșine. Și cred în asta. Aștept să plece demonii ăstia și să ne vedem pe stradă la hlizeală. Închei prin ceea ce mi-a zis mama când m-am născut în favela din Podu Iloaiei, că io nu mai țin minte : ,,Ai un buzălăăău. Va râde mult dracu ăsta.”

Comments

  1. Ai dreptate, e de la atata spalat pe maini 🙂 dar mini-clipurile pot fi educative 🙂 ori simpatice, ca pisicul din imagini.
    Exemplu educativ (real) : Batranica imbracata dupa ultima ,,moda,, (masca si manusi) cumparand mai multe pachete de tigari de la market ! Disperare mare 🙂

  2. In ultima perioada hazul e relativ.
    Personal, acum 2 seri am ras cu lacrimi…degeaba. 🤭
    Fără un motiv extraordinar, dar mi-a prins bine, pt ca ma gândeam cât de puțin ma mai impresionau lucrurile, de la atata saturație de consumerism.
    Recomand sa lăsăm heităreala deoparte, sa zâmbim mai mult si să înțelegem exact vremurile astea faine unde putem fi noi înșine, ca nu suntem supravegheați.
    Nu contează ce mașină ai, ce casă ai, cati bani, cate pătrățele sau bicepși, ca nu te vede nici naiba! 🤣
    Bravo, Machiavelli!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.