Ion si Gheorghe se īntorc acasa dupa calatoria la Bucuresti. Ajung la gara, se urca īn trenul de Cluj, īsi gasesc doua locuri.
– Mai Ioane, cāt face trenul pāna la Cluj?
– Mult, ma. Toata ziua.
– Si ce facem noi atāta timp?
– Pai, ce sa facem, vorbim.
– Si ce sa vorbim noi toata ziua, ma?
– Stiu eu? Hai sa spunem ghicitori.
Zis si facut.
– Ia zi, Gheo, ce e mic, negru si sta la mine in curte?
Trece un timp, ajunge trenul pe la Ploiesti.
– Auzi, Ioane, da’ are blana?
– Are, ma.
Pe la Brasov Gheorghe īntreaba din nou:
– Ioane, are si patru picioare?
– Are, ma.
Spre Sighisoara dialogul continua:
– Si īl tii īn lant, ma?
– Da, īl tin īn lant.
La Blaj:
– Nu-i asa ca e rau? Musca, nu?
– Musca, ma, daca nu te stie.
Ajunge trenul si la Teius.
– Ma, Ioane, n’o fi cāinele?
– Ba ciinele’i, ma. Da’ tu mare prost esti. Ce ti-a trebuit atāta timp ca sa ghicesti?
Īn gara la Apahida raspunde si Gheorghe, suparat:
– Auzi, ma? Prost esti tu. Eu stiam de la Bucuresti, da’ daca spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atita drum?
Patru unguri si patru romani pleaca cu trenul de la Cluj la Bucuresti. In gara, ungurii isi isu fiecare bilet, romanii isi iau toti un singur bilet. In tren, cand vine nasu’ ungurii dau biletele, iar romanii se ascund in WC. Bate nasu in usa WC-ului, iese o mana cu biletul, il composteaza nasu’ , si pleaca.
La intoarcere, ungurii iau in singur bilet, romanii nici unul. In tren vine nasu’, ungurii se ascund in WC; se aude un ciocanit in usa iese o mana cu biletul , „nasu'” ia biletul dupa care se aude o voce :
– Hai baieti, c-am facut rost de bilet…
Doi ardeleni taiau o bomba cu fierastraul. Vine al treilea si ii intreaba: „Ma, da’ daca explodeaza?” La care ailalti: „Apai nu-i bai, ca mai avem una!”